Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 22-02-2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Cristina Botezatu
Titlul articolului: Cara Italia, sunt un român care nu omoară şi nu fură
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/articole/detalii-articol/840806/quotCara-Italia-sunt-un-roman-care-nu-omoara-si-nu-furaquot/


Numele cotidianului

Articolul: 

"Cara Italia, sunt un român care nu omoară şi nu fură"

 

 

Cristina Botezatu

Duminică, 22 Februarie 2009

Acesta este mesajul scrisorii trimise de românii din Italia locuitorilor din Peninsulă. "Povestea mea este povestea unui om obişnuit, care nu omoară şi nu fură. Este povestea a peste un milion de români care trăiesc aici, la tine acasă, respectându-ţi regulile, dar care se simt stigmatizaţi şi transformaţi în ţapi ispăşitori pentru greşelile şi pentru ilegalităţile câtorva cetăţeni", se arată în documentul intitulat "Cara Italia", semnat "un român".

Aceste acţiuni au fost iniţiate, după ce, ieri, Membrii grupului politic de extremă dreapta Forza Nuova şi alţi italieni au protestat, cerând alungarea imigranților infractori. "Întotdeauna am considerat ca naţionalitatea mea nu numai că nu este un defect, ci este o sursă de mândrie. Ceea mă defineşte pe mine ca om nu vine din paşaport, ci din ceea ce sunt eu şi îţi ofer ţie şi tuturor italienilor cu care intru în contact.

Sunt mâhnit, însă, în ultima vreme, pentru că, pentru unii, naţionalitatea română a devenit o problemă, apartenenţa la familia europeană nu contează, iar principiul generos de "umanitate", la care cultura italiană a avut de-a lungul secolelor o contribuţie fundamentală, este uitat în favoarea unor criterii periculoase precum cel de "rasă" şi de "străin". Aceste categorii sapă falii în societate şi creează duşmănii şi discriminare, încălcând astfel chiar spiritul şi litera Constituţiei italiene", se mai arată în scrisoare.

"Mi-e teamă să vorbesc româneşte"

"Certitudinea libertăţii şi a siguranţei pe care o dă individului un stat de drept a fost printre lucrurile care ne-au atras la tine. Dar statul de drept se fundamentează pe protejarea şi promovarea drepturilor civile politice, economice şi culturale, pe baza principiului nediscriminării.

Ce garanţie am eu acum, când barometrul urii mă face câteodată să îmi fie teamă să vorbesc româneşte pe stradă, că voi fi protejat de instituţiile tale, la a căror funcţionare contribui cu taxe şi cu impozite?

Ştiu ce drepturi am. Ştiu că dreptul la egalitate în faţa legii şi la protecţie împotriva discriminării pentru toate persoanele este universal recunoscut.

"Pedepsele colective nu rezolvă nimic"

"Pedeapsa trebuie să fie individuală şi direct proporţională cu gravitatea faptelor. Pedepsele colective nu rezolvă nimic! Din contră, cultivă un climat al urii şi al intoleranţei. Adică ne fac pe noi, oamenii cu poveştile noastre simple dar bune şi frumoase, să nu ne mai înţelegem între noi, să nu mai comunicăm, să nu mai avem încredere unii în alţii.

Istoria ne învaţă că, de fiecare dată când lăsăm ura să ia locul toleranţei şi al respectului, când oamenii îşi stigmatizează semenii, în loc să găsească soluţii concrete la probleme concrete, când comunităţi întregi sunt blamate pentru o culpă construită la nivelul imaginarului colectiv, rezultatele sunt dezumanizante", se mai arată în document.

"Românii şi italienii sunt la fel"

"Cred că ai auzit istorisiri similare şi de la milioanele de italieni care au încercat să-şi împlinească viaţa dincolo de graniţele tale şi care, fie că erau în SUA, fie că erau în diverse ţări europene au fost, la un moment dat, ţinta unor campanii şi manifestări de ură şi de intoleranţă.

Gândindu-mă la asta şi la istoria frumoasă pe care noi o putem crea împreună, am încredere că cetăţenii tăi vor înţelege că românii nu sunt nici mai răi şi nici mai buni decât italienii. Că furia nu rezolvă nimic. Dar respectul reciproc, încrederea şi aplicarea corectă a legilor o pot face. Că noi, românii şi italienii, suntem la fel şi de aceea putem să construim atâtea lucruri bune împreuna, şi pentru aceasta tu ne-ai primit pe noi aici, cara Italia."

Astfel se încheie mesajul românilor, prin care aceştia protestează faţă de măsurile extremiste îndreptate împotriva românilor din Italia.

Românii strâng semnături

Mesajul prezentat mai sus şi încă unul adresat autorităţilor italiene au fost citite astăzi, la sfârşitul Liturghiei, de către cei 100 de preoţi din parorhiile ortodoxe din Italia.

"Noi, românii ortodocşi, în aceste momente de încercare prin care trecem, deşi nu ne socotim sfinţi, mărturisim public întristarea şi indignarea noastră văzând că numele nostru de creştini şi de români este pătat şi călcat în picioare pentru greşelile câtorva dintre noi şi cerem tuturor celor care ne cunosc credinţa, omenia şi hărnicia să se alăture nouă în a promova adevărata imagine care ne caracterizează şi ne reprezintă.

Ne desolidarizam totodată de toate faptele nedemne de numele de creştin săvârşite pe pământul Italiei de conaţionali de ai noştri, rugând pe Dumnezeu să îi ierte şi să-i întoarcă la calea Lui cea dreaptă şi mântuitoare şi să-i ferească de osânda cea veşnică ce se cuvine faptelor săvârşite de ei", se arată în mesajul Bisericii.

Românii pot semna aceste scrisori până la sfârşitul săptămânii viitoare, când vor fi trimise autorităţilor.

Aceste acţiuni au fost iniţiate, după ce, ieri, Membrii grupului politic de extremă dreapta Forza Nuova şi alţi italieni au protestat, cerând alungarea imigranților infractori.

Ministrul român de Externe, în vizită la Roma

Cristian Diaconescu va efectua, mâine, o vizită de lucru la Roma, la invitaţia omologului său italian, Franco Frattini.

"Obiectivele prioritare ale vizitei mele la Roma sunt comunitatea românească din Italia şi dezvoltarea relaţiei bilaterale excelente care leagă cele două ţări, conform parteneriatului strategic dintre Romania şi Italia. În ceea ce priveşte comunitatea, voi avea în vedere atât protejarea drepturilor şi a demnităţii celor peste un million de români care trăiesc în Italia, cât şi sprijinirea autorităţilor italiene pentru combaterea infracţiunilor cu autori români. Subliniez încă o dată că aceste infracţiuni reprezintă acte izolate şi individuale, pentru care sancţiunea legală trebuie aplicată celor care le comit şi nu întregii comunităţi", a declarat ministrul Diaconescu, înaintea vizitei.


Şeful diplomaţiei române va avea o întrevedere cu omologul său italian şi va participa la o cină de lucru, cu o serie de parlamentari italieni din mai multe partide politice.

Ultimele victime ale românilor

Ieri, în timp ce italienii manifestau împotriva românilor, au fost relatate trei infracţiuni grave cu autori români:

  • un român a agresat un bărbat italian, pe mama şi sora acestuia, la Roma. Victima îl prinsese pe român în timp ce încerca să-i fure maşina.
  •  doi români au împuşcat, la Roma, un italian, în casa căruia locuiau cu chirie. Victima este internată în stare gravă.
  • alţi doi români, soţ şi soţie, au fost reţinuţi în capitala italiană ca suspecţi, după ce corpul italian de 60 de ani a fost găsit într-o valiză. Din primele informaţii, bărbatul ar fi fost omorât printr-o lovitură, cu un ciocan, în zona capului.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.